Inclus: Îți dau o nouă perspectivă asupra vieții tale: cum ar fi să lucrezi pentru tine, nu împotriva ta? Asta o să te ajute să ai o viață mai bună, să fii mai blândă cu tine și să te bucuri de ceea ce ai.
Te-ai prins vreodată că planurile pe care ți le faci te strâmtorează? Că se simt ca niște cătușe de care nu mai poți să scapi?
Ai simțit vreodată că pui multă, multă presiune pe tine de a fi bine pe toate planurile? Ai simțit vreodată că parcă niciodată nu e de-ajuns, deși lucrezi la tine, cu tine constant?
– Lucrează pentru tine, nu împotriva ta.
Am auzit vorba asta într-o sesiune de Yoga with Adriene. Îndemnul ei e ca orice mișcare pe care o faci pe saltea să lucreze pentru tine și pentru corpul tău. Asta e perspectiva nouă pe care ți-o propun și pe care te invit să o aduci în viața ta.
Cumva, e împotriva tuturor curentelor actuale care te îndeamnă să faci cât mai multe, cu orice preț, să nu te lași până nu reușești.
Ascultă-ți corpul și acceptă ce poate el azi.

Pare o chestie atât de simplă, dar câte dintre noi o și punem în practică?
Câte avem curajul să ne ascultăm instinctele, corpul, nevoile, dorințele? Să le acceptăm pur și simplu, fără să le adaptăm la lumea din afară?
Câte dintre noi avem curajul să avem grijă de noi, în primul și în primul rând?
Cred că a venit timpul să schimbăm asta. Cel puțin, de dragul fetițelor care vor veni după noi. 🙂 Să fim exemplu că este ok să avem grijă de noi.
Dar ce spun eu, nu doar că e ok, e absolut necesar dacă vrei să ai o viață mai bună.
Și, cel mai bine, e să o faci chiar de dragul tău.
Când se întâmplă să lucrezi împotriva ta?
O să vorbesc din experiența mea proprie și a multor femei cu care am șansa să vorbesc datorită acestui blog. Cred că sunt lucruri în care te vei regăsi și tu.
# Când îți faci planuri și nu le adaptezi la noua ta realitate – mie mi s-a întâmplat uneori să mă simt prinsă în capcană de propriile planuri. Atunci când facem planuri, creăm, fără să ne dăm seama uneori, proiecții și așteptări.
“Dacă fac acel lucru așa și așa, atunci rezultatul va fi ăsta.” – hopa, așteptarea e creată.
“Dacă mă țin de ceea ce am promis, o să fiu respectată” – hopa, încă una.
“Dacă mă schimb și învăț chestia asta nouă, viața mea va arăta așa.”
Când îți umpli lumea cu așteptări, există riscul ca o parte dintre ele să se transforme în dezamăgiri. Pentru că indiferent despre ce e vorba, puține lucruri sunt în controlul tău absolut.
O altă capcană pe care ți-o așterni:
Așteptările te fac să evadezi din prezent, din ceea ce ai acum, așa cum e acest prezent.

# Când te împingi constant să îți depășești limitele.
Prima vorbă care-mi vine în minte, ca și contra-argument la ce am spus tot eu, e:
– Pai, bine, Natalia, nu e bine să te autodepășești? Nu așa crești și te dezvolți?
Cred că sunt mai multe feluri de a te dezvolta.
Dacă suntem atente la noi, dacă suntem conștiente de cel puțin o parte din lumea emoțională din noi, ne vom schimba și crește fără să punem presiune. Uitându-mă la copii (ai mei și ai altora), observ că ei au o nevoie constantă de a învăța. Nevoia asta o avem și noi, adulții, și ea ne va duce spre creștere.
# Când nu îți dai voie să-ți tragi sufletul.
Cumva ne-am obișnuit să simțim că merităm pauzele. Nu de dăm voie să avem pauze până nu reușim un anumit lucru. Sau până nu terminăm ce ne-am propus. Sau până nu ne târâm pe brânci de oboseală.
În loc să ne ascultăm corpurile și să luăm pauze în timp ce lucrăm la planul mare al vieții, noi amânăm pauza pentru când totul s-o termina.
# Când nu te ierți pentru greșeli.
Plecând de la așteptările pe care ni le creăm despre cum ar trebui să arate o viață bună, considerăm ca greșeală orice abatere de la cea așteptare.
Ai avut vreodată un moment din ăla când realitatea e mult mai faină decât așteptarea, iar tu ai simțit că ceva nu e în regulă? Că ceva nu se potrivește, că nu știi cum să primești acel fain care vine către tine?
Nu îți sună cumva greșit?

# Când vezi greșelile ca pe ceva fatal.
Din păcate, multe dintre noi nu știm cum să îmbrățișăm greșelile și să credem în vorba aia: „Din greșeli învățăm.”
Am vrea ca procesul de învățare să fie fără imperfecțiuni, fără căderi și eșecuri, fără plâns de milă și chiar fără încurajări. Am vrea să fim considerate eroine, femei care se descurcă cu absolut orice.
Ne creăm, iar, așteptări nerealiste despre cum vrem să fim văzute în lume și uităm că aici controlul e chiar la noi. Nu poți controla ce crede și cum te vede lumea, dar poți controla cum te vezi tu pe tine.
Cu ce privire te uiți în oglindă și cu ce mângâieri sau nemângâieri îți atingi corpul?
Cum anume să lucrezi pentru tine, nu împotriva ta?
Nu te speria de emoțiile tale. Ele sunt acolo să te ghideze și să îți arate ce se simte bine și ce nu.
Ai grijă de tine în fiecare zi.
Planifică-ți pauze la fiecare 2-3 ore de muncă.
Mănâncă conștient.
Dormi cât ai nevoie.
Stai mai puțin pe facebook.
Ai grijă ca planurile tale să fie un sistem care te susține, nu o povară în plus.
Pune limite mai clare și protejează-ți spațiul personal.
Ascultă-ți corpul și inima.
Ai încredere în tine.
Pe final
Simt să leg acest îndemn de toate aspectele pe care le promovez pe blog. Orice idee pe care o preiei de aici sau din altă parte, legată de gestionarea banilor, de debarasare a casei, de planificare etc, trece-o prin filtrul tău propriu, adapteaz-o cât de mult poți la ce îți trebuie ție și ai grijă că tot ce faci lucrează pentru tine, nu împotriva ta.
Chiar cred că perspectiva asta nouă o să te ajute să ai o viață mai bună. Te îmbrățișez!
Eu ma tot surprind in postural de a nu imi da voie sa ma bucur de ce am, de a fi fericita acum desi am multe motive din cauza faptului ca poate mai tarziu vine ceva rau si oricum u vo mai fi fericita. Parca ma antrenez pentru a nu fi fericita. Nu stiu cum sa scap de aceasta atitudine care nu ma lasa sa traiesc viata.
Bună Cristiana, Da, știu ce zici. Nu e ușor să te lași de obiceiurile vechi. Pe mine recunoștința mă ajută mult să îmi iubesc viața. Fac un exercițiu săptămânal cu o listuță în care scriu ce m-a bucurat săptămâna trecută + ocazional listuțe cu ce mă bucură într-o anumită zi. Știu de frica de care spui tu, că parcă dacă te bucuri prea tare, e posibil să atragi după asta „ploaia”. Însă cred că e un mit. Cred că așa e viața, cu bune și cu rele, și e păcat să nu ne bucurăm de cele bune și să ne scufundăm doar în cele rele. Nu e cinstit pentru cele bune 🙂
Multumesc frumos, Natalia. Ai perfecta dreptate, asa e viata, sper sa pot sa ma bucur de prezent. Pupici. O seara frumoasa.
Pingback: Am făcut Yoga timp de 30 de zile! Vezi ce a funcționat la mine și ce am învățat • Natalia Dabija
[…] Că este ok să fac sport și fără să pun foarte multă presiune pe mine (programul Home al yoga with Adriene e foarte blând și te încurajează mereu să lucrezi pentru tine, nu împotriva ta). […]
Pingback: Lista de cumpărături. Ce conține lista noastră săptămânală și cum o facem • Natalia Dabija
[…] Acordă-ți timpul necesar să o faci să lucreze pentru tine! […]