Inclus: Mai întâi, am făcut un meniu stufos, ca la carte. Nu a mers. În timp, am ajuns la un meniu săptămânal simplificat și povestesc în articol despre cum îl facem și cum ne ajută pe toate planurile.

Acum câțiva ani am făcut un lucru pe care l-au făcut probabil multe mame: am încercat să fac un meniu săptămânal.

Am auzit că așa e bine pentru viitorul copilului, dar mai ales pentru sănătatea mentală a mamei. Sper că ai adulmecat ironia, da? 😀

Zic am încercat, pentru că nu am reușit să îl fac să funcționeze.

Anul ăsta, însă, am simțit o mare nevoie de planificare a meselor – deci scopul a fost altul – și am reușit. Acum avem un meniu săptămânal simplificat și m-am gândit să povestesc despre asta într-un articol.

Mai întâi, de ce să faci un meniu săptămânal?

Pentru mine meniul săptămânal nu e doar despre a economisi, ci e despre a scăpa de grija:

Oare ce mâncăm astăzi?

Însă meniul săptămânal mă ajută și pe alte planuri:

• Să economisesc – pentru că nu mai cumpăr prea multe produse, plus mănânc mai rar la restaurant.
• Să evit risipa – când știu ce trebuie să gătesc și am ingredientele în frigider, folosesc acele ingrediente și nu le arunc la gunoi,
• Să evit sentimentul de copleșire – când știu că am de mâncare, pot să mă concentrez pe lucrurile importante pentru mine,
• Să gătesc sănătos cu mai puțin efort – când nu știu ce să gătesc, ajung să cumpăr ceva mai puțin sănătos,
• Să profit de legumele și fructele verii.

Contextul – cum și ce mâncăm noi în familie

Înainte de a-ți povesti despre cum să faci un meniu săptămânal simplificat, o să-ți povestesc despre mesele noastre în familie, ca să vezi în detaliu cum funcționează lucrurile la noi.

Mâncăm relativ sănătos:

• evităm produsele cu aditivi (citim cu ardoare toate etichetele),
• evităm prăjelile,
• evităm mâncarea grasă,
• folosim zahăr, însă suntem cu ochii pe cantitate.

Vara – Toamna ne bazăm mult pe legumele pe care le găsim la piață – ardei, vinete, iubitele roșii și ceapa verde. Mai ales de când avem meniul simplificat.

Iarna – Primăvara mâncăm mai multă carne, pentru că eu nu prea știu să gătesc ceva bun din legumele de iarnă, însă sper să pot să mă organizez să învăț și asta.

Mesele din timpul zilei arată așa:

• Dimineața avem opțiuni prestabilite (terciuri cu diverse cereale, uneori ou, pate sau clătite americane).
• La prânz doar eu mănânc acasă. Copiii – la grădi, soțul are masa inclusă la serviciu (deci nu facem pachete pentru birou).
• Seara e momentul când mâncăm cu toții.

Gătim o dată la 2 zile. În weekend, cel mai des gătim pește sau carne la grătar, deci cumva mesele de weekend sunt prestabilite.

Meniu săptămânal simplificat – varianta la care am ajuns noi

De obicei, planificăm meniul în două etape.

Prima etapă: Facem o listă (scurtă) de mâncăruri

Noi facem de obicei cumpărăturile sâmbăta. Mai exact, le face soțul meu.

Sâmbătă dimineața sau în cel mai bun caz vineri seara, pun la cale meniul pentru săptămâna care vine.

Iau un marker în mână și scriu pe un whiteboard o listă de mâncăruri, ținând cont de:

1. Îi întreb mai întâi pe ai casei ce vor să mănânce. Fie vorba între noi, rareori mă ajută asta, pentru că ei nu știu ce vor, însă speranța mea nu moare și îi întreb de fiecare dată.
2. Iarna includ cel puțin o ciorbă pe săptămână. Cu ciorbele e simplu, preferatele noastre sunt: de perișoare, de sfeclă roșie, supa cremă (care nu e ciorbă, dar tot „sorghitură” e). Când spun preferatele noastre, mă refer la gust, dar și la cât de repede se gătește.
3. Pentru meniul de vară includ maxim 4 preparate, cel mai adesea doar 3. Asta pentru că ne bazăm pe salate.
4. Mă gândesc la ingrediente – dacă e o rețetă nouă (ceea ce se întâmplă rar), caut ingredientele pe net și le notez lângă acel fel de mâncare. 

Ce rezultă arată așa:

Sau așa, format doar din salate:

Hint: Vara fac meniul și în funcție de legumele pe care le găsesc la piață. Dacă mă îmbie ardeii, atunci ardei copți să fie. 

A doua etapă: Lista de cumpărături

După ce fac o schiță a meniului săptămânal și căutăm prin debara să vedem ce ingrediente avem și ce nu avem, facem lista pentru supermarket.

În listă includem:

• alimentele de bază, cum ar fi smântâna, laptele, iaurtul, cașcavalul, ouă, cerealele de dimineața, diverse tipuri de nuci și semințe, fructele,
• alimentele extra care ne trebuiesc pentru meniul pe care l-am stabilit mai devreme,
• produsele non-alimentare care s-au terminat. Soțul meu, organizat din fire, le pune pe listă din timpul săptămânii, când observă că s-au terminat.

Cu lista în dinți, mergem la cumpărături și rareori cumpărăm ceva pe alături – niște biscuiți noi sau o înghețată de savurat într-un weekend călduros.

Lista o facem într-o aplicație de Notes și arată așa:

Hint: La magazin, când apăs pe căsuțele din listă, acestea se taie automat.

Diferența dintre un meniu ca la carte și un meniu săptămânal simplificat

Când mi-am propus pentru prima oară să fac un meniu săptămânal, am început cu un meniu stufos pentru 2 săptămâni, în excel, cu secțiuni pentru dejun, prânz, cină și gustare.

Îmi vine să râd când îmi amintesc. 

Dacă ar fi să fac o comparație între cum a fost cu primul meniu și cel de acum, diferența e că acum:

• Mă bazez doar pe mâncărurile care ne plac (sau care au potențial mare să ne placă),
• Includ doar câteva feluri pe săptămână,
• Nu planific pentru dimineața (cum spuneam, avem opțiuni prestabilite),
• Nu planific pentru weekend (avem, de obicei, grătar sau diverse experimente gustoase făcute de soțul meu, după Youtube),
• Nu fac exceluri, ci scriu pe un whiteboard imediat ce discutăm,
• Nu mai pun mâncărurile pe zile, fac doar o listă și aleg din lista aceea în funcție de inspirația zilei.

Ce se întâmplă în timpul săptămânii – cum punem în aplicare meniul săptămânal

În fiecare dimineață, încerc să fac un plan pentru ziua în desfășurare. Includ acolo și treburile casnice, cum ar fi gătitul, nu doar ce lucrez pentru blog.

Gătitul are o prioritate mare în acea listă de to-do și încep pregătirile la maxim ora 12 (ca să mâncăm seara). Îmi ia 1- 1,5 ore să gătesc (cu tot cu strânsul vaselor). Înainte, lăsam gătitul pentru a doua jumătate a zilei și aveam tendința să nu mai gătesc deloc sau să „murim” de foame până era gata.

Când e cazul, încep pregătirile cu o zi înainte. Uneori scot carnea din congelator, alteori încep să fac o mâncare într-o zi și o termin a doua zi. (De exemplu, coc ardeii, iar a doua zi fac o mâncare din ei.)

Cu meniul la îndemână, îmi este foarte ușor să iau decizii.

Cum e atunci când nu facem meniul săptămânal

Ca în orice viață care bate filmul, avem momente când nu ne mobilizăm și, preocupați de altele, sărim peste meniu și intrăm în noua săptămână fără prea multă pregătire.

Ei bine, acele săptămâni sunt săptămânile în care:

• Mâncăm cel mai des în oraș (și nu neapărat mai bun decât acasă)
• Mă simt copleșită și simt că nu mai văd capătul tunelului
• Mâncăm mai puțin sănătos – copiii mânâncă mai mulți biscuiți și multă pâine
• Risipim mai multă mâncare (pentru că la cumpărături oricum mergem săptămânal și unele produse se strică).
• Sunt mai stresată.

Practic, am revenit la beneficiile pe care le-am enumerat de la început. 

Dacă ar fi să recomand un singur lucru care o să te ajute să faci meniul, acel lucru ar fi:

Keep it extremely simple!

Pentru mai multe idei de economisire, abonează-te la newsletter-ul meu: Năravu-i totul! Îți voi trimite obiceiuri care o să te ajute să economisești și să trăiești conștient. Mulțumesc pentru încredere!