Nu o să încerc să vă păcălesc. E duminică seara, iar duminica vine jurnalul meu de bucurii simple. Mi-am propus să subliniez cu acest titlu ce beneficii îmi aduce jurnalul de recunoștință. E a opta săptămână de când îl scriu și am simțit o schimbare în mine. Indiferent de ce mi se întâmplă, găsesc puterea să văd frumusețea bucuriilor mici și simple. Găsesc puterea să fiu recunoscătoare, iar asta mă face fericită. E cel mai simplu mod de a-mi spori fericirea și nimeni nu-mi poate lua puterea asta.

Haideți și voi în comentarii. Bucuriile mele de săptămâna asta sunt aici:

Impulsul de a dansa la petrecerea noastră cu schimb de cărți. Nu pentru că am avut muzică de disco, ci pentru că m-am simțit în largul meu, am simțit că contribui la o chestie tare mișto

Bucuria că oamenii au venit, că nu au întârziat, că ne-am cunoscut și am discutat despre pasiuni

Piesa asta, ascultată în mașină, tare, tare, spre aceeași petrecere cu schimb de cărți:

Here’s to the hearts that you’re gonna break/Here’s to the lives that you’re gonna change/Here’s to the infinite possible ways to love you/I want you to have it

Soarele pe care l-am privit de pe o bancă pe un deal, în parc, eu și copiii

Pupicii de noapte bună pentru Tudor, câte zece pe fiecare obraz. Numărați

Bucuria pentru fiecare răspuns la acest chestionar

Bucuria lecturii din „Șoareci și oameni” de John Steinbeck, o carte pe care am primit-o la schimbul de cărți

Că mergem la munte pentru câteva zile

Că am câștigat la loto. Haha, asta a fost o glumă! Nici măcar nu joc!