Iubesc să-l port. Peste tot. La mall, la piaţă, la joacă, la bunici, în casă, afară, în cafenele şi restaurante, în tururi prin oraş, în călătorii. Peste tot. Iubesc să-l simt la un pupic distanţă, să-l ştiu liniştit şi curios la tot ce vede împrejur. Iubesc să descopăr lumea prin ochii lui, să mă uit la el, apoi încotro îi este îndreptată privirea şi să-i văd ochii mari, rotunzi, însetaţi de cunoaştere. Iubesc să-l văd dormind pe pieptul meu şi să-i admir în acest timp buziţele răsfrânte. Când doarme, e tot numai buze.Mă uit la elşi văd doar o gură dulce. Iubesc să îl alin la pieptul meu, iar de când am descoperit că pot să-l alăptez în timp ce-l port, perioada asta de bebeluşie mi se pare floare la ureche. Iar acum cel mai mult îmi pare rău că timpul trece foarte repede şi că într-o zi se va rupe de la mine din braţe. Face 5 luni azi şi deja simt că ziua în care nu va mai vrea în braţe e foarte aproape.
Mame din toată lumea, purtaţi-vă bebeluşii!
În sisteme de purtare sănătoase (sling, wrap, mei tai etc), atât cât vor ei şi atât cât vă ţine spatele. Dar nu-i lăsaţi în cărucioare de frica gândului că se vor obişnui în braţe. Se obişnuiesc într-adevăr şi preferă să fie purtaţi o perioadă, dar timpul trece cât ai clipi, iar senzaţiile şi amintirile cu care rămâi sunt unice. O să va întrebe toată lumea dacă nu vă doare spatele, o să-i spună bebeluşului să se dea jos, chiar dacă el, micuţul, are doar 3 luni, o să vă întrebe dacă nu vă este cald, frig, incomod, o să vă întrebe dacă aveţi cărucior, dar o să vă simţiţi foarte bine şi atunci nimic din cele spuse de lumea întreagă nu va conta.

Pingback: Scrisoare de dor – Natalia's Blog | Lucrarea ta esti Tu.
[…] bebeluş, parcă te-am ţinut prea puţin în braţe (deşi te-am purtat toată vremea peste tot, să ştii), parcă prea devreme te-ai rupt de la pieptul meu, parcă prea puţin ai fost dependent de mine. […]