Ei fac România mai bună. Așa se numește campania Laurei de la Unicornul Albastru care, în fiecare săptămână din februarie până în aprilie, a scris despre câte un ONG. Campania continuă și în mai și se pare că nu se va încheia prea curând. La invitația Laurei, l-am rugat pe Fondatorul Asociației Young Initiative să ne povestească câte ceva din spatele cortinei.

Mi-a plăcut foarte tare să văd cum lucrează un ONG din interior, mai ales că fondatorul acestui ONG spune așa:

Suntem creatori de oportunități pentru copii, pentru tineri și pentru alte ONG-uri, având ca numitor comun educația.

E un interviu lung (reading time: 15 min), trebuie să recunosc că am stat mult la dubiu dacă să îl public în întregime. Am omis o singură întrebare mai puțin interesantă, în rest, e tot aici. Pentru că mi-a plăcut foarte mult. O să descoperiți un om simplu care a luat-o pe drumul ONG-urilor încă din primul an de facultate și de aproape 10 ani se ține de asta. Aflăm povestea Asociației Young Initiative (AYI) chiar de la Răzvan Sassu, Fondator AYI. Vorbim despre provocări și plăceri, despre cum arată ziua unui om care lucrează într-un ONG, despre echipa care stă în spatele AYI și încheiem cu un sfat foarte bun pentru ONG-uri la început de drum.

Mulțumesc mult, Răzvan, pentru timpul tău!

1. Spune-mi despre Asociația Young Initiative –  cum ai decis să pornești acest proiect? Ce te-a inspirat să faci asta? Cine te-a susținut la început?

O întrebare atât de normală, și totuși atât de dificilă, pe care o primesc foarte des, inclusiv de la voluntarii noștri. Chiar acum câteva zile am trecut pe lângă biroul notarului public, unde am înregistrat primele acte ale Asociației și am retrăit puțin acele momente de acum aproape 9 ani. Eram la finalul liceului, terminasem Bacalaureatul și mă pregăteam pentru un nou capitol, care însemna și mutarea la București pentru a merge la ASE. După vreo 3 ani plini de proiecte în timpul liceului, simțeam că lipsea ceva în această nouă călătorie, așa că împreună cu câțiva colegi ne-am pus pe găsit idei. Ne-am dat seama că în România nu exista la acel moment o interconectare între tinerii care își doresc să facă voluntariat, ONG-urile care au nevoie de voluntari și de resurse, așa că prima idee a fost să creăm o platformă care să rezolve problema. Iar pentru asta aveam nevoie de un ONG, nu? Ne-am pus pe treabă, am întocmit actele și prin noiembrie 2009, Asociația a luat naștere (după o grevă a magistraților și alte mici întârzieri juridice). Între timp m-am mutat la București, am început anul 1 la ASE, însă ceilalți colegi rămăseseră majoritatea la Constanța. Și atunci am realizat ce potențial există acum cu un ONG gata înființat, mult peste ceea ce ne dorisem inițial. După câteva momente de reflecție, direcția s-a schimbat radical și am început activitatea concentrându-ne pe dezvoltarea prin educație a copiilor și tinerilor.

Cât despre inspirație, am fost de mic educat în spiritul sprijinirii celor care nu au avut aceleași oportunități. Trebuie să recunosc că nu mi-a lipsit niciodată nimic și am avut multe oportunități, inclusiv de a călători în multe țări de când eram în gimnaziu, de a avea calculator din clasa 1 și Internet puțin mai târziu. Toate mi-au permis să descopăr și să învăț multe despre lume, însă cu timpul am realizat (și am avut noroc și de părinți care m-au ajutat să realizez) că nu toți copiii și tinerii de vârsta mea aveau același noroc. Astfel că am încercat întotdeauna să creez oportunități pentru cei din jurul meu, să dau mai departe din ceea ce am învățat sau descoperit. În timp, în special când a apărut Asociația, motivația s-a extins la un nivel sistemic, pe măsură ce am început să înțeleg că educația este calea prin care ne putem dezvolta atât individual, cât și ca societate. Educație completă, bazată pe experiență, gândire critică, îmbinarea formalului cu non-formalul.

Ca să sumarizez, ne place să credem că suntem creatori de oportunități pentru copii, pentru tineri și pentru alte ONG-uri, având ca numitor comun educația.

 2.Care a fost cea mai mare provocare atunci când ai fondat Asociația Young Initiative? Dar acum?

Faptul că am pornit oarecum de la 0. Am avut un sprijin critic din partea părinților pentru a acoperi costurile de înființare, iar apoi barca a pornit la apă și a trebuit să ne descurcăm după cum ne ducea capul. Țin minte că mama mă întreba, la câteva luni după, când desființez Asociația, dacă mi-a ajuns joaca, în momentele în care nu găseam contabil care să ne încheie primul bilanț. Am început să operăm în decembrie 2009 și ne trebuia un bilanț anual chiar și pentru acea ultimă lună de activitate. Dar salvarea a venit de la o firmă de contabilitate din București, care a auzit povestea noastră și s-a oferit să ne sprijine ținând gratuit contabilitatea pentru noi. Probabil a fost unul dintre hopurile majore care au făcut diferența.

Apoi cea mai mare provocare a fost crearea unei echipe, iar cel mai simplu răspuns a fost să apelez la colegii de grupă din facultate.

Într-o zi a întârziat o profesoară la un seminar și am scos din rucsac vreo 20 de cereri de adeziune și le-am prezentat colegilor ideea. De acolo a început totul. Unul dintre primii voluntari de atunci este și azi alături de noi.

8 ani mai târziu, provocarea majoră este să continuăm dezvoltarea sustenabilă a Asociației, să atragem atât experți alături de noi, cât și tineri dornici să învețe, să putem inova și să venim cu soluții creative și eficiente la problemele existente.

3. Ce anume a avut impactul cel mai puternic în reușita Asociației Young Initiative?

Chiar dacă nu i-am spus pe nume tot timpul și abia recent am început să realizăm, cred că abordarea bazată pe valori a fost cea care a făcut diferența. Ne-am dat seama că am fost ghidați de dorința de a inova, de a fi early adopters și apoi de a-I sprijini și pe cei din jurul nostru în acest sens sau chiar de a crea de la 0 instrumente noi (vezi RePlan mai jos). De asemenea, am încercat să fim pe cât posibil corecți. Cu noi înșine, cu colegii, cu partenerii. Apoi ideea de empowerment pe care o aplicăm la toate nivelurile, de la echipă până la beneficiari. Astfel foarte mulți au ajuns să aibă experiențe life-changing, să își atingă potențialul și să învețe mult mai mult decât în x ani de facultate. În timp, toate acestea au dus la o echipă relativ stabilă, cu oameni loiali misiunii Asociației, care chiar cred în ceea ce fac și în ceea ce facem împreună ca echipă.

4. Spune-mi mai multe despre echipa din spatele Asociației Young Initiative.

Și iată răspunsul pe scurt la întrebarea precedentă. ☺ Dincolo de clișee, echipa AYI a fost cea care a făcut posibile toate rezultatele pe care le-am obținut în timp, pornind de la valorile amintite mai sus. Gândul de “one-man-show” m-a speriat încă de la înființarea Asociației, astfel că am făcut tot posibilul să evit această situație.

Nu cred în organizațiile care defilează cu un singur om și care își pun echipa în umbră.

În AYI încercăm să îi scoatem în față pe colegii care au ceva de spus. Nu pentru că își doresc să iasă în față, iar asta este un alt criteriu important la care ne uităm inclusiv în selecție și în promovare. Ne dorim foarte mult să sprijinim colegii să își atingă potențialul atât profesional, cât și personal. Importantă este însă motivația intrinsecă, care niciodată nu trebuie să fie primordial financiară, pentru cine își dorește să promoveze în interiorul AYI.

AYI arată astăzi așa datorită muncii continue și pasiunii a sute de voluntari în ultimii aproape 9 ani.

Fiecare ne-am adus o contribuție critică. Sunt, însă, câțiva omuleți care au construit spiritul AYI și pentru care Asociația este ca o casă, după cum spun chiar ei, iar aici aș vrea să le amintesc și să le mulțumesc colegelor mele Eliza Vaș, Gabriela Toma, Adela Fenichiu, Oana Constantinescu, un fel de “master builders” ai Asociației, care au început de ani buni să contribuie la această construcție și continuă să o facă.

Avem de asemenea echipele de voluntari din departamente, care activează în regim de “staff” și permit ca rotițele AYI să se învârtă și să ne putem atinge cu toții obiectivele. Iar ca acele rotițe să se învârtă, echipele de voluntari care lucrează direct cu beneficiarii (cum ar fi echipa “Punți către cunoaștere” care sprijină copiii instituționalizați din Sectorul 4 sau echipele de voluntari europeni găzduite prin Serviciul European de Voluntariat) sunt cei care transformă misiunea în rezultate și realitate.

Nu în ultimul rând, de 2 ani, ne-am restructurat board-ul / Consiliul Director și am creat un mix, invitând 3 oameni apropiați de valorile și activitatea Asociației și cu foarte multă experiență să devină membri și să ne sprijine cu know-how-ul lor. Astfel, ne bucurăm să avem în board omuleți precum Alina Pop (Director Executiv YMCA România), Carmen Marcu (probabil unul dintre cei mai tari traineri din Europa de Est, our humble opinion), Bianca-Neșiu Bedreag (cu o experiență vastă în sectorul de tineret și corporate).

5. Wow, atât de fain ai povestit despre echipa, cred că sunteți super tari! 🙂 Revenind la tine, ce îți ocupă cel mai mult timp din ceea ce faci pentru Asociația Young Initiative?

Fiecare zi este diferită. La propriu. Fiecare zi vine cu oportunități și provocări noi, iar asta îmi place la nebunie, pentru că rutina mă obosește. Uneori călătoresc prin țară și prin lume cu proiectele Asociației (sau ale YMCA, unde suntem membri), alteori scriu proiecte și e tot ce fac în unele zile pentru a mă putea focusa. Comunic foarte mult cu colegii pentru a ne coordona la nivel operațional și strategic, mai rezolvăm lucruri tehnice, mai facem design pentru unele materiale, depinde de necesitățile zilei. Dar și de ideile care vin pe moment. Îmi place ca atunci când îmi vine o idee să o pun imediat în aplicare, pentru că asta îmi aduce mult entuziasm și atunci pierd noțiunea timpului, până finalizez.

Totuși, sunt adeptul echilibrului și nu sunt fan al lucratului până noaptea și al sacrificării somnului și zilelor libere, ci dimpotrivă, le consider critice pentru a putea avea impact și pentru a fi eficient pe termen lung (cel puțin în cazul meu).

De aceea, în AYI avem cu toții program flexibil, lucrăm de unde ne simțim mai comfortabil, ne luăm day off când simțim nevoia, lucrăm când suntem mai productivi și nu la ore fixe. Dacă e un lucru evident pentru voluntari, aplicăm același principiu și pentru cei care sunt angajați sau lucrează pe proiecte.

În rest, personal funcționez cel mai bine când mă concentrez pe un singur lucru într-un anumit moment. De aceea îmi place să fac lucrurile la timpul lor și mă sperie presiunea timpului, care la mine nu prea funcționează pentru a mă motiva. Prefer să reduc multitasking-ul la minimum și să îmi dedic energia task-ului sau proiectului principal al zilei.

6. Ce îți place cel mai mult la ceea ce faci?

Hmm ce să zic mai întâi… ☺ Hai să structurăm pe 2 direcții.

La nivel motivațional, ideea că facem lucruri utile pentru cei pe care îi sprijinim și că primim un feedback extraordinar pe partea asta. Simți efectiv că ceea ce faci are un scop, că ajuți pe cineva, că rămâne ceva în urmă pe care ceilalți îl pot folosi. Iar pentru mine în mod special, îmi place diversitatea acestor proiecte. Eu personal mă ocup în general maxim 2-3 ani de un proiect, după care acesta trece în gestiunea unui alt coleg, astfel încât să maximizăm învățarea fiecăruia. Iar când proiectele sunt prin natura lor mai scurte, adrenalina e pe măsură, însă fiecare aduce ceva nou și interesant. E tot timpul ceva de învățat, de explorat.

Viața e până la urmă o călătorie continuă și mă bucur că AYI e un fel de avion pentru mine.

La nivel pragmatic, îmi place că am foarte multe oportunități de călătorie propriu-zisă prin Europa și în lume. De când am pus piciorul prima oară într-un avion la 13 ani, am devenit pasionat de ideea de a descoperi lumea, de a explora alte culturi și obiceiuri și îmi doresc să fac asta cât de mult se poate. Iar acum am ocazia de a îmbina lucrul pe proiecte internaționale cu această explorare. Apoi, aș mai pune aici flexibilitatea.

Nu în ultimul rând, faptul că am alături oameni foarte pasionați și plini de energie și idei.

7. Povestește-mi un pic despre RePlan, primul board game de planificare strategică dedicat ONG-urilor din Romania. Distracție și planificare strategică, cum vine asta?

RePlan e primul produs de antreprenoriat social al AYI și pare să fi adus o abordare cu totul nouă pentru ONG-urile din România, pentru că feedback-ul a fost genial. Am încercat să îmbinăm ideea de joc cu cea de instrument de management. În procesul de design al jocului, ne-am gândit dacă să mergem pe varianta unui joc complet, cu o organizație fictivă, sau pe cea de instrument aplicat în propria organizație, pe cazul tău real. Am ales a doua variantă, pentru că ne-am dorit să fie ceva cu adevărat util.

RePlan ajută ONG-urile să se autoevalueze, să își integreze noii voluntari, să își creeze o nouă strategie și să evalueze cum ar reacționa în fața anumitor provocări la care probabil mulți nici nu s-au gândit, dar care sunt cât se poate de reale și inspirate din situații reale.

Mulți au început să folosească RePlan și în training, chiar și în anumite universități. Ne place că este un fel de platformă pe care poți construi și pe care ți-o poți adapta la propriile nevoi. Ai 4 etape de joc, pe care le poți juca separat sau împreună, nu ești obligat să le faci pe toate deodată.

Fondurile din vânzarea RePlan merg către dezvoltarea Centrului pentru Managementul Organizațiilor Nonprofit, care sprijină zeci de ONG-uri din România (mai multe mai jos). Mai nou am inclus și posibilitatea de a dona RePlan către un ONG, prin platforma Galantom.

8. Despre ce alte proiecte faine AYI ai vrea să îmi povestești?

Primul și cel mai vechi proiect al AYI, foarte relevant și la atâția ani după, este “Punți către cunoaștere”. Voluntarii noștri sprijină educațional copiii și tinerii instituționalizați din apartamentele de tip familial din Sectorul 4, dar punctual și din anumite centre de primire urgențe sau de plasament, în funcție de nevoi. De asemenea, derulăm programe de donații pentru copiii din centre, iar aici este un istoric foarte frumos. Într-un an crescuse foarte mult numărul bebelușilor dintr-un anumit centru, și în scurt timp au rămas fără scutece, așa că au apelat la noi. Am derulat imediat o campanie de donații, am strâns necesarul pentru 1 lună, apoi un voluntar s-a gândit să scrie către o corporație, iar răspunsul a venit prompt.

În câteva zile un TIR plin cu scutece a sosit la centru, acoperind necesarul pentru un an întreg.

Operăm, de asemenea, Centrul pentru Managementul Organizațiilor Nonprofit (CMON), unde oferim spațiu gratuit pentru orice ONG care dorește să organizeze o întâlnire sau un eveniment (cu condiția să fie gratuit), dar și o bibliotecă ONG. Găzduim în CMON aproximativ 700 – 1000 de întâlniri în fiecare an. Dar pentru că ne dorim să sprijinim ONG-urile din întreaga țară, am creat și primul curs în format MOOC dedicat managementului sustenabil al unui ONG, care până acum are 2500 de cursanți și este extrem de apreciat. Nu în ultimul rând, tot aici intră și RePlan, board game-ul de care am povestit mai sus.

Pe zona de tineret, am creat BiblioLounge ca spațiu creativ în interiorul Bibliotecii Ion Creangă și avem, de asemenea, un foarte activ Departament de Relații Internaționale, prin care trimitem aproximativ 100 de tineri anual în mobilități europene de învățare prin programul Erasmus+. În plus, găzduim voluntari europeni prin Serviciul European de Voluntariat / Corpul European de Solidaritate, care ne sprijină în toată activitatea și vin cu multe idei și abordări noi.

9. Cum este percepută activitatea asociației de către publicul larg (oameni, autorități locale, presă)?

E un aspect dificil de evaluat, dar în general am observat că există o apreciere pozitivă asupra calității proiectelor Asociației, dar și a abordării pe care o avem, în unele cazuri. De exemplu, foarte multe ONG-uri ne privesc ca un centru de resurse, ca un ONG de la care pot obține instrumente sau/și pot învăța cu ajutorul materialelor pe care le punem la dispoziție prin Centrul pentru Managementul Organizațiilor Nonprofit, înființat în 2015. Cât despre autoritățile publice, abordarea noastră este de regulă una constructivă. Lăsăm orice aspect politic la ușă, indiferent de situație, și încercăm să descoperim punctele de la care putem construi împreună. Colaborarea cu autoritățile nu este foarte prezentă în activitatea AYI, însă uneori este necesară. Aplicând această abordare am reușit ca în 2016 – 2017 să aducem la aceeași masă reprezentanți din 3 ministere, 7 autorități locale și 7 ONG-uri pentru a crea împreună prima Carte Albă a Tinerilor Fără Adăpost din România. Acum problema este “mapată”, știm ce probleme sunt, avem 37 de soluții potențiale, iar decidenții politici au un punct de pornire dacă doresc să abordeze această problemă. Suntem acum în discuții cu parlamentari care și-au exprimat interesul să inițieze modificări legislative în urma publicării Cartei Albe.

Dincolo de toate însă, dacă vrei să rezolvi o problemă reală la nivel sistemic, trebuie să intervii în zona de politici publice. Și atunci singura cale este cea a dialogului constructiv, de implicare a tuturor celor care au ceva de spus. Încetul cu încetul, we’ll get there.

10. Ce sfat ai vrea să dai celor care se gândesc să înființeze un ONG?

Să încerce să combine eficiența unei companii cu misiunea socială a unei organizații caritabile. Este excelent să existe pasiune, fără nu se poate. Dar nu este și suficient, pentru că provocările sunt multe. Pentru cei care vor să înființeze un ONG, primul pas ar fi să se gândească la o cauză care îi pasionează cu adevărat, dar care să le permită cumva să aibă un “avantaj competitiv”, să vină cu un “value proposition” nou, să abordeze un anumit segment clar, unde chiar pot aduce o contribuție reală și nouă.

Întrebarea “Ce vreau să aduc nou și să fac diferit? De ce?” chiar trebuie să aibă un răspuns înainte de a porni la drum.

Sigur, asta e teoria și situația ideală. Dincolo de teorie, găsește-ți curajul și mergi până la capăt, lasă grijile cu ce se va întâmpla după pentru mai târziu.

11. Cum putem să sprijinim Asociația Young Initiative?

Apreciem foarte mult fiecare sprijin pe care îl primim, pentru că fiecare este critic pentru a ne putea continua misiunea. Fie că vorbim de promovarea inițiativelor noastre și a apelurilor pe care le lansăm sau de înscrierea ca voluntar atunci când derulăm campanii de recrutare, fiecare gest de acest tip ne ajută să ajungem la mai mulți oameni, să ne dezvoltăm echipa. Și desigur, nu putem omite zona financiară: donații (direct pe site, PayPal, platforma Galantom, platforma Benevity pentru cei din corporații), redirecționarea a 2% din impozit, sponsorizări.

Drag cititor, mulțumesc că ai ajuns până aici! Cred că și tu ești unul dintre cei care pot să facă România mai bună, dacă te-a interesat acest subiect! 🙂

Surse foto: pagina de facebook Asociația Young Initiative