De undeva dintr-un colț al bibliotecii se aude un urlet real de leu. Lia face o față speriată, de parcă ar fi micul Tarzan uitat în junglă și se retrage rapid în brațele mele. Nu avem un leu în bibliotecă (și nici nu ne dorim unul :D), avem însă o cutiuță mică, rotundă și elegantă pe care o care cheamă Google Assistant. O cheamă pentru că are glas de femeie. Ne-a adus-o curierul zilele trecute și de atunci o punem să scoată tot felul de sunete amuzante.

Hey, Google, make a lion sound! Hey, Google, make an elephant sound! Asta e distracția mea și a copiilor. Soțul meu o pune la încercări mai grele.

La scurt timp după urletul leului, Lia s-a liniștit, iar glasul de femeie care se aude din bibliotecă ni se pare firesc, chiar dacă au trecut doar câteva zile de când am cunoscut-o. Ne găsește telefoanele când le pierdem prin casă, ne setează alarme, ne pune muzica preferată, caută chestii pe…Google, evident, ne propune rețete după ingredientele pe care le avem în casă, ba chiar ne spune și glume. Îi spunem doar „Hey, Google” și cerința pe care o avem și ea face tot ce poate. Când nu poate, ne spune politicos, uneori șotios, că ea încă învață.

Stând așa cu copiii și explicându-le care e faza cu asistenta noastră, m-am întrebat cum o să arate realitatea copiilor noștri peste 30 de ani. Vor avea asistenți de genul ăsta la fiecare pas? Vor avea ecrane tactile peste tot? Se vor mai descurca singuri în spațiu? Vor mai avea prieteni înafara Facebook-ului? Cum îi va afecta faptul că nu au cunoscut o lume fără tehnologie și fără internet?

Mda, grele întrebări. Văd cum mă schimbă pe mine tehnologia, îmi dă senzația că mă rup între 2 lumi, dacă sunt în offline simt că pierd ceva important din online și invers. Mă învață multe chestii noi, dar mă face să uit aptitudini de bază, de ex., să mă bucur de fiecare clipă. Oare pe ei cum o să îi transforme?

Pe 23 februarie, de la 18:00, English Kids Academy organizează încă o dată conferința „Impactul tehnologiilor moderne asupra copiilor”. Au organizat-o și luna trecută, iar acum o repetă pentru că au fost multe cereri. Și vor aborda întrebări ca:

• De ce petrec oamenii mult timp online şi ce efect are acest lucru asupra lor?
• Oare putem lega relaţîi reale în spaţiul virtual al internetului?
• Tehnologia contribuie la izolarea socială?
• Sunt motive să-mi fie frică pentru copilul meu de Deep web – „Reţeaua din adâncuri”?

Dacă vrei să participi și tu, aici ai detalii de înscriere. Rahela a scris în detaliu despre cum a fost la conferința de luna trecută.

Te îndemn să urmărești și blogul English Kids Academy. Iată ce promit ei că oferă:

„Suntem noi, Echipa EKA, formată din specialiști în educație, profesori de limba engleză sau psihologi, având în comun pasiunea pentru procesul învățării. Privim copilul ca un întreg și ne punem constant întrebări despre el și modul în care poate învăța cât mai eficient. Ne învârtim în jurul acestor întrebări, până ce iese la lumină răspunsul cel mai potrivit pentru fiecare copil în parte. În cadrul unor întâlniri formale sau informale, în cadrul întâlnirilor cu părinții sau în repetatele interacțiuni cu copilul, acumulăm informații valoroase despre comportamente, atenție și concentrare, înțelegere și gândire. Informații pe care, ne dorim să le oferim mai departe părinților ce sprijină cu implicare procesul educațional al copiiilor lor.”

La final, mă întorc la gândurile mele și doar atât îmi vine să îi comand asistentei noastre de familie: Hey, Google, let kids be happy!

Să vedem, poate învață să o facă și pe asta!