Eu sunt fetița care mănâncă alune de pădure în grădina nanei sale. Eu sunt fetița care se urcă pe genunchii tuturor neamurilor care ne intră în casă. Eu sunt fetița care plânge pe drumul dinspre grădiniță. Eu sunt fetița în costum de marinar, rămas de la fratele. Eu sunt fetița care face cărămizi mici-mici din […]
#PutereaComunității sau cum și-a donat Emilia ziua de naștere pentru Biblioteca Emil Gârleanu
Una dintre cele mai sustenabile surse de fericire e să ajuți. Oamenii, planeta sau chiar o bibliotecă, cum a făcut Emilia Priceputu și toți invitații ei. Cu alte surse de fericire ne obișnuim, așa se spune. Adică o casă sau o mașină nouă te fac foarte fericit în momentul când le cumperi, dar, în câteva […]
Un ritual de Paști care mi-a adus atâta bucurie și o urare de bine pentru tine!
Îmi amintesc și acum diminețile acelea când cea mai mare grijă a mea era să mă trezesc prima. Niciodată nu mi-a plăcut să mă trezesc dimineața devreme, cu excepția dimineților de Paști. Mă trezeam și o luam la fugă spre bucătărie. Acolo, pe un scaun răs-folosit, mă aștepta un lighean de culoarea untului, în care […]
Draga mea mamă, te apreciez!
Draga mea mămică, Îți cer des (în ultima vreme) să îmi spui cât de bună sunt, îți cer apreciere. Dar eu? Eu cât de des îți spun cât de mult te apreciez? Prea rar, mai ales că nu ne vedem prea des. Azi vreau să îți spun cât de mult te apreciez. Așa, fără nicio […]
Donează pentru Biblioteca Emil Gârleanu, fii parte din #PutereaComunității!
Ne ținem de mâini, într-un cerc mare, toți cei care suntem prezenți în sală. Suntem copii (sau încercăm să intrăm în pielea unor copiii) și ne jucăm un joc de conectare. Dna Mirela Tatoli, un dascăl plin de har, ne ghidează cum să ne jucăm și ne ajută să descoperim filozofia Waldorf. Suntem la șezătoarea […]
Când știi că ți s-a dus copilăria…
Când melcii cu mac ai mămucăi (mama mamei) sunt doar o amintire vagă. ( Hai că mi-a ieșit o frământare de limbă. ) Când știi că nu mai are cine să îți care ghiozdanul. Când îți dai seama că prima ta învățătoare nu mai e demult. Când realizezi că, în viață, nu contează că ai […]
Ziua în care Mornăica a iubit ploaia, o poveste cu mărțișoare de la Adrianart
Mi-au plăcut atât de mult mărtișoarele Verei de la Adrianart, că am prins aripi și am scris o povestioară. E despre Mornăica, o pisică albă și pufoasă care a învățat să iubească ploaia. Cum vine asta? Păi citește și vezi. Iar dacă vrei să și comanzi (mărtișoare, ce altceva :D?), contacteaz-o pe Vera în privat pe […]
O sa vină cândva, așa ne spunem întotdeauna
E mereu la colț. Mereu ne așteaptă. Ne adulmecă, nu se plictisește niciodată. Știe ce vârstă avem, ce boli netratate, cât de sănătoși suntem, câți copii avem sau n-avem sau cum părinții noștri ne așteaptă acasă. Știe tot despre noi, dar noi nu știm nimic despre ea. Știm doar că vine. La bătrânețe, cândva, așa […]