Bucuria e în lucrurile simple. Bucuria e într-o rază de lumină, în zâmbetul unui copil, în îmbrățișarea unui om bătrân, într-o strângere de mână, într-un ceai fierbinte, băut într-o seară de toamnă, pe răcoare.

Bucuria e în a vedea aceste lucruri mici și simple. În a le spune, a le scrie, a le da importanță. Așa că m-am hotărât să fac un jurnal public de bucurii mici și să vă invit și pe voi să o faceți cu mine. În fiecare duminică, în comentarii. Bucuriile de săptămâna trecută sunt aici.

Când vorbeam cu Simona, Ingrid și Alexandra, la Webstock, în așteptarea sesiunii de Storytelling. Anul ăsta, spre deosebire de anii trecuți, am căutat să petrec timp cu câteva fete dragi, pentru că am vrut să reușesc să mă conectez cu fiecare om, nu să fug de la un om la altul. Am și fugit un pic, dar puțin, doar cât să mă salut. O să mai fac așa, mi-a prins tare bine.

Când mi-am dat seama că am ales, la Webstock, cel mai bun workshop dintre toate. Bine, nu știu cum au fost celelalte :D, dar la Storytelling mi-a plăcut mult, mult. E bucuria unei alegeri bune.

Drumul spre casă de la Webstock, singură în mașină, cu muzica dată tare, pe TANANANA (și nu Itsy Bitsy, ca de obicei).

Că am reușit să public 3 articole săptămâna asta, mi-am propus în octombrie să public cel puțin 20 de articole.

Când am ieșit cu Lia cu bicicleta, pe seară și am dat o tură de parc și una de joacă.

Când am putut să stau cu Andreea la vorbă, cât Tudor și Iosif, băiatul ei, s-au jucat în parc. Și ce frumos s-au jucat!

Că am reușit să ne ținem, în linii mari, de meniul săptămânii, pe care l-am postat în grupul meu și al Elenei.

Când mi-am dat seama că mi-am luat o povară de pe umeri cu acest meniu săptămânal. Acum nu mai simt disperarea că nu mai știu ce să gătesc.

Jocul de-a „o să te pap”, cu Lia care stă la sân. Moare de râs când mă prefac că îi mănânc o mână sau un picior. Iar eu mor de dragul ei.

Meșteritul la un copac din hârtie. Auziți asta de la un om care se consideră anti-talent la handmade.

Voi ce bucurii ați avut?