Cazi și tu în capcana asta?
Trebuie să mănânc verdețuri în fiecare zi.
Trebuie să mă culc până în 10 seara.
Vreau să nu mă mai simt vinovată.
Trebuie să îmi înregistrez cheltuielile.
Acel trebuie nu e legat de ce se spune lumea că e bine, ci sunt lucruri pe care eu mi le-am setat. Este ce vreau eu să fac ca să fiu bine.
Numai că….
Realitatea, uneori, e alta.
Nu mănânc verdețuri.
(În schimb, apelez la dulapul de sus cu dulciuri)
Mă culc după 10:30 seara, o întind spre 11.
Mă simt vinovată și pentru greșelile altora.
Amân să înregistrez cheltuielile, până le uit pe toate.
Ce am înțeles în ultimii doi ani
Nu e suficient să știm ce vrem/trebuie să facem. E foarte important să facem acel „ce trebuie” în fiecare zi.
Rezultatele nu apar peste noapte, ci se adună din perseverența tuturor zilelor.
Din dedicare.
Lucrurile cu care ne umplem timpul se adună. Azi mă culc târziu, mâine mă culc târziu, poimâine nici nu mă mai culc. A patra zi sunt chiaună.
Se adună și ne transformă fiecare zi.
O zi +O zi + O zi + O zi + O zi + … + O zi = Viața ta (a mea e la fel)
A nu se cădea în extreme
Atenție, însă, a nu se cădea în capcana perfectionismului. Nu trebuie să le facem perfect pe toate, mai bine suntem realiști și ne acceptăm limitele.
Mai întâi, ar trebui să știm ce vrem pe termen lung și ce obiceiuri zilnice ne-ar ajuta să ajungem acolo.
De exemplu, pe termen lung vrei să economisești, dar, pe termen scurt, nu te poți abține și cheltui impulsiv.
Gândește-te ce acțiuni ar putea să te aducă aproape de scopul tău pe termen lung și aplică-le.
Revenind la exemplul de mai devreme, ai putea să nu mai intri pe magazinele online, să treci mai rar pe la cafenea, să nu te mai plimbi prin mall-uri sau să cauți distracții gratuite.
Apoi trebuie să ne asigurăm că facem acele lucruri în fiecare zi.
Alegerea e la tine
Luăm decizii în fiecare moment al zilei.
Stau pe facebook sau scriu? Mănânc acasă sau la restaurant? Îmi cumpăr rochia asta sau o amân până uit de ea?
Îndemnul meu de azi e să-ți asumi deciziile și să micșorezi diferența dntre scopurile tale pe termen lung și to-do-urile zilei.
Aici e cheia succesului. Asta te (și mă) va duce departe.
La tine cum e?
La mine, acum, e simplu. Ma întreb ce vreau eu cu adevărat si răspunsul vine destul de repede. Mi-l spune inima, de cele mai multe ori.
Suntem ființe raționale, doar ca fără inima nu putem funcționa si, oricum, „spusele” ei au greutate.
Eu știu ce vreau sa mănânc in fiecare zi si atunci mănânc ce vreau. Se întâmpla sa-mi placa mâncarea sănătoasa, avantaj eu, deși nu știm clar ce mai este sănătos.
Când vreau sa fac ceva, ma întreb daca ma ajuta acea treaba si daca merita cu adevărat sa pierd timp prețios pentru ea. Simplu.
La partea cu economisirea.. daca îmi cumpăr doar cele necesare, economisesc. Nu mai cumpăr de dragul de a cumpara si a pierde timp si bani. Casa este un loc drag si plăcut pe care nu doresc sa-l transform in depozit. Am trecut de faza aceea, mulțumesc.
Ingrid, nu e ușor să ajungi la nivelul ăsta în care să îți asculți inima. E nevoie de curaj și acceptare și autenticitate. Te admir că ești acolo!
Mulțumesc! Mereu mi-am ascultat inima. Mi s-a spus ca am pierdut din cauza ei, eu cred ca am câștigat. S-a întâmplat sa greșesc si sa ma fac ca n-o aud. Am regretat, asa ca acum sunt mereu in dialog cu ea. ???
Alegeri in fiecare clipa, asa este. Uneori le constientizez si aleg in favoarea obiectivelor pe termen lung. Se aplica in orice fateta a vietii, dintre care tin sa mentionez si relationarea cu copiii, reactiile pe care le am, gandurile si autocritica. Da.. par lucruri mici si marunte luate asa izolat, dar cand pui una peste alta iti dai seama ca asa iti construiesti intreaga viata. Si ajungem la puterea obiceiurilor.. esti o inspiratie, tot citindu-te mi-am facut curaj sa incep si eu blogul. Multumesc!
Raluca, m-a bucurat foarte mult mesajul tău. Așa înțeleg că drumul meu are un rost. Mulțumesc mult! Dacă scrisul te bagă în flow, eu zic că e un must. Nu vreau să sune a presiune, dar a fi în flow e wow. Te pup și curaj! Și să activezi și căsuța de comentarii la articole ;).
ei, e discrepantza, evident :). Mintea zice: zero zahar, sufletul a intins mana si luat bucata de ciucalata de la coleg :)))) , am mutat iar adormitul spre miezul noptii si dimineatza ma trezesc greu dar ma dreg eu (cumva, candva haha).
Pana la urma totalul conteaza, media de la sfarsitul zilei.
Cu adormitul asa e si la mine, ma culc devreme cateva zile , apoi iar tarziu si mi-e greu sa imi revin, ma sabotez singura.