fbpx

Începe AICI | Despre mine |Lucreaza cu mine

  • Trai conștient
    • AUTOCUNOAȘTERE
    • CĂRȚI ȘI INSPIRAȚIE
    • PUTEREA OBICEIURILOR
  • Economisire
    • BUGETUL FAMILIEI
    • IDEI DE ECONOMISIRE
    • DISTRACȚII GRATUITE
    • FRUGALITĂȚILE MELE
  • Simplificare
    • CASĂ SIMPLĂ
    • VIAȚĂ SIMPLĂ
    • ELIMINĂ NEESENȚIALUL
Natalia Dabija
  • Venituri suplimentare
  • Familie
    • VIAȚA-N PATRU
    • DIN CĂLĂTORII
  • Proiecte
    • BUGETUL FAMILIEI
    • ECONOMISIM ÎMPREUNĂ
    • BANII ÎN CUPLU
    • ÎN SPATELE CORTINEI
  • Trai conștient
    • AUTOCUNOAȘTERE
    • CĂRȚI ȘI INSPIRAȚIE
    • PUTEREA OBICEIURILOR
  • Economisire
    • BUGETUL FAMILIEI
    • IDEI DE ECONOMISIRE
    • DISTRACȚII GRATUITE
    • FRUGALITĂȚILE MELE
  • Simplificare
    • CASĂ SIMPLĂ
    • VIAȚĂ SIMPLĂ
    • ELIMINĂ NEESENȚIALUL
  • Venituri suplimentare
  • Familie
    • VIAȚA-N PATRU
    • DIN CĂLĂTORII
  • Proiecte
    • BUGETUL FAMILIEI
    • ECONOMISIM ÎMPREUNĂ
    • BANII ÎN CUPLU
    • ÎN SPATELE CORTINEI
octombrie 19, 2017  |  De Natalia În AUTOCUNOAȘTERE, DIN CĂLĂTORII

Ce poţi să cumperi cu 18 Euro? O amintire de povestit prietenilor!

Share10
Pin
10 Shares
Glyfada Beach, inundată

E ultima zi de vacanţă. Suntem în Glyfada, pe coasta de vest a insulei Corfu. Azi plecăm acasă.

E ora 9:00, am mâncat şi mergem la plajă. Feribotul care ne trece de pe un mal pe altul (de pe insulă pe partea continentală) pleacă la 12:30. Avem timp să ne bucurăm o oră de mare, să facem un duş la întoarcere şi să predăm camera la 11:00. Planul e bun. Trecem la acţiune.

La mare ne bălăcim bucuroşi cu Tudor, Lia mănâncă nisip pentru ultima oară. Soţul meu nici nu intră în apă. El e deja cu gândul la drum. Eu încerc să mă păstrez cât de cât curată ca să-mi ajungă un duş scurt la plecare. Nu-mi iese. Nisipul îmi intră peste tot. Până şi copilul prietenilor noştri a adunat mai puţin nisip în chiloţi.

În fine, ce-i o oră de stat la mare? Mai nimic. Se scurge mai repede decât putem noi să clipim. Încărcăm jucăriile în geanta mare şi fugim spre camere pentru ultimul duş.

E ora 11:15, suntem gata. Sar peste detaliile despre cum am reuşit. Cine are copii mici, ştie sigur cum e. Îţi ies peri suri până te vezi în maşină. Asta e şi momentul când ceasul intern al soţului meu porneşte numărătoarea inversă.

Însă, nu plecăm, nu sunt gata prietenii noştri. Dar la 11:30 suntem în maşini. Înjurăm ultima oară drumurile înguste de Corfu şi o luăm spre Corfu Town. Vrem să oprim în oraş să luăm un ultim gyros. Portul de unde pleacă feribotul tot acolo e, aproape de capitală.

E ora 12:00, intrăm în oraş. Într-o margine de oraş, de fapt, unde lumea nu mănâncă. Nu ochim nicio „gyroserie” la prima vedere. Înaintăm, cu speranţă. Nu o găsim nici la a doua vedere. Mai avem câţiva km şi ajungem în port. Zărim 4 restaurante, toate într-o linie. E ultima şansă. Ori găsim aici gyros, ori rămân cu pofta-n cui. Fuge soţul meu la un restaurant, nu au gyros. Eu încă insist. Eu vreau gyros, nu orice mâncare. Fuge la al doilea restaurant. Nu au nici acolo. Se întoarce la maşină şi mă trimite pe mine: Du-te tu şi le inspectează pe celelalte două.

E ora 12:15. La 12:30 pleacă feribotul, suntem cu ochii pe ceas.

Mă duc, nu mă las. Renunţ la gyros, acum vreau orice numai să nu mor de foame 2 ore cât ne plimbă feribotul pe mare. Un restaurant serveşte doar peşte, n-am timp de aşa ceva. Altul e o pizzerie. Asta e, mă mulţumesc şi cu asta. Întreb cât de repede poate să ne o facă. 10 minute, îmi zice. Comand 2, că nu pot să mă decid doar la una şi dau să plec, cu gândul să revin când e gata. Plătiţi acum, vă rog, îmi zice chelnerul. Îi dau 18 euro pentru 2 pizza şi fug la maşină că a început să plângă Lia.

E ora 12:23. Deja mă fâţâi ca pe ace. Mă întorc în restaurant şi trag cu ochiul în bucătărie. Acum bagă pizzele în cuptor. Mă perpelesc şi eu la uşa bucătăriei. Mă uit la ceas. Trebuie să reuşim, glasul meu dă semne de îndoială.

E ora 12:28, soţul meu strigă din maşină: Natali, haaaaaai! Mă uit la faţa lui strânsă a disperare, mă uit spre uşa închisă a cuptorului. E o decizie de o milisecundă. Goodbye, we are leaving! Le strig şi eu chelnerilor. Mă arunc din mers în maşină şi plecăm!

La ora 12:32 se închid porţile mari ale feribotului. In spatele nostru, nu în faţă! Huuu, răsuflăm uşuraţi. Am reuşit. Noroc de prietenii noştri care au vorbit cu cei de la feribot să ne aştepte. Ei au ajuns la timp. Numai noi am ţinut să lăsăm grecilor 2 pizza din partea noastră. :))

************************************

Povesteam păţania asta unor prieteni acum câteva săptămâni. De fapt, mă plângeam cum am aruncat 18 euro în vânt. Ştiţi ce mi-au spus ca răspuns?

„Las’, nu ai pierdut banii, ţi-ai cumpărat o amintire de 18 Euro!”

M-am luminat la faţă când am auzit vorba asta. Pentru că aşa e! Dintr-o dată, cei 18 Euro nu mai însemnau nimic pe lângă valoarea poveştii.

Ştiţi cum e:

Dacă vrei încă o porţie de râs, citeşte şi: Amintiri amuzante din călătorie. De data asta fabricate de Tudor.

Share10
Pin
10 Shares
amintiri din calatorii vacanta

Scris de Natalia

Articolul anteriorCe experienţă din trecut ţi-a transformat prezentul? Sau cum m-a răscolit Webstock
Articolul următorAmsterdam pe două roţi. Aşteptări versus realitate. Şi-o listă de reguli de la Pegas

Citeşte şi

  • 50 de amintiri din calatorii_sertare
    50 de amintiri din călătorii (I)
  • Dimineaţa perfectă

6 Comentarii

  1. Elena octombrie 20, 2017
    Răspunde←

    Am ras.Stau la coada cu tata sa intre la medic si dintre toate fetzele lungi si triste eu rad…So, multumesc ca m-ai facut sa zambesc asa de dimineata!

    • Natalia octombrie 20, 2017
      Răspunde←

      Elena, ma bucur foarte tare sa aud asta! Sincer. Multa sanatate tatalui!

  2. Ioana Marinescu octombrie 20, 2017
    Răspunde←

    Ha ha, ai schimbat unghiul din care priveai si ai schimbat povestea. Bravo!

    • Natalia octombrie 20, 2017
      Răspunde←

      Da, sincer m-am luminat cand mi-a zis prietenul ala ca mi-am cumparat o amintire…

  3. Adriana Dobrila octombrie 21, 2017
    Răspunde←

    Da, stiu cum e cand ti se pune pata sa mananci ceva 🙂 Mintea este blocata :p M-ai amuzat la coafor :p

    • Natalia octombrie 21, 2017
      Răspunde←

      Pe tine te-am amuzat la coafor, pe Elena (de mai sus) la spital, eu zic ca e bine! 🙂 Multumesc pentru vizita! Te mai astept!

Participă si tu la conversaţie Cancel Reply

(will not be shared)

Accept Termenii si Condițiile și Politica de Confidențialitate

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Salutare, sunt Natalia, Money & Life Coach și Blogger. Sunt pasionată de autocunoaștere, finanțe personale și cărți. Pe blog o să găsești idei pentru o viață conștientă și simplă, toate trecute prin filtrul meu și (multe dintre ele) testate pe mine. Dacă ești pentru prima oară pe blog, începe de aici.

Lucrează cu mine

Newsletter

YOUR MONEY STORY & MUCH MORE

Newsletterul care vine când și când și care te ajută să te cunoști pe tine însuți + să-ți cunoști relația cu banii + te susține să nu te mai simți singur/ă în procesul tău de creștere interioară.

Pentru informații despre confidențialitatea datelor tale, citește aici. 

Te rog spune-mi ce permisiuni de marketing îmi acorzi:

+ Emailuri ocazionale despre ebook-urile și cursurile pe care urmează să le lansez, despre produse care mă ajută să economisesc și pe care le recomand din suflet.

Mulțumesc!

Ți-am trimis un email pentru a confirma abonarea.

.

Îți recomand seria de articole

Căutare

Articole populare

  • Contul tău
  • Cookies
  • Confidențialitate
  • Termeni și condiții de utilizare

Copyright ©2019 nataliadabija.ro

Netopia banner