Am o perioadă acum frumoasă când pot să mă bucur de mult timp pentru mine. Citesc, urmăresc cursuri, mă plimb, mă uit la filme. Mă bucur de viaţă, ce să mai… 🙂 Şi pentru că am văzut recent două filme super frumoase, am zis să vă povestesc şi vouă despre ele.

Primul este The Second Mother – este un film brazilian foarte frumos şi ancorat în realitate (aşa cum numai filmele non-americane pot fi) despre cum uneori ne prinde vârtejul vieţii profesionale, a banilor şi tindem să uităm de lucrurile care ne fac cu adevărat fericiţi – familia şi oamenii dragi pe care îi purtăm în suflet. Mi-a plăcut mult că este un film cât se poate de real, cu personaje cât se poate de reale  – mame excesiv de ocupate care îşi mai văd copiii doar seara înainte de culcare, mame care cresc copii străini, în timp ce copiii lor sunt crescuţi de alţii, copii care cresc departe de mamă, dar înfipţi în realitate.

Noi, în bula noastră frumoasă, avem norocul să putem să alegem cât timp dedicăm copiilor, avem libertatea să alegem între muncă şi familie, avem posibilitatea să amânăm cariera şi să revenim mai târziu fără prea multe probleme. Însă realitatea de zi cu a zi a multor oameni este cu totul alta. Câte mame îşi lasă copiii cu inima strânsă şi pleacă în lume pentru bani şi o viaţă mai bună tot pentru copii? Multe, foarte multe. Iar acest film te face să te gândeşti la aceste aspecte şi te face să vrei să îţi strângi în braţe copiii tare-tare şi să nu le mai dai drumul niciodată. Cel puţin eu asta am simţit.

Actorii sunt foarte faini, foarte bine aleşi fiecare pentru rolul său, replicile naturale, neforţate şi comice. Reţeta perfectă pentru a te face să intri uşor în pielea personajelor.

Vi-l recomand cu mare drag. Cred că e unul dintre puţinele filme care m-a făcut să vreau să îl văd încă o dată imediat ce s-a terminat. Pur şi simplu nu-mi venea să ies din atmosfera de acolo. Mai jos aveţi şi trailerul:

Al doilea film pe care vreau să vi-l recomand este Me before You. Acesta este mai nou, probabil mulţi dintre voi l-aţi văzut deja, dar în caz că mai sunt şi alţi oameni ca mine care prind trenul din urmă, voi povesti şi despre el un pic. Este un film american (da, în ultimii ani am cam evitat filmele americane), însă cu actori englezi ceea ce îl face foarte delicios. Este povestea unei fete deosebite şi a unui băiat bolnav, paralizat care descoperă treptat dragostea dintre ei. Nu vreau să întru în amănunte, în acest film, spre deosebire de cel de mai sus, detaliile sunt importante (primul e un film de stare, unde nu contează povestea în sine, ci trăirile personajelor). Ce pot să vă spun e că e primul film din viaţa mea care la un anumit moment dat m-a făcut să mă întreb – ăştia joacă sau ce văd eu e chiar realitate. 🙂 În acel moment jucau atât de bine actorii şi atât de natural încât m-au vrăjit cu totul.

Actorii sunt foarte frumoşi, deosebiţi, aleşi pe sprânceană – un deliciu, vă spun!

Aveţi trailer-ul mai jos: