Anul trecut am încercat să trăim o lună fără plastic de unică folosință. Deși la început eram tare sceptică, se vede și din tonul articolului de atunci, am ajuns la concluzia că se poate. Și am tras și niște concluzii, pe care nu aș fi putut să le prezic dinainte.
Dar mai întâi, să povestesc ce am reușit să facem în iulie anul trecut, pentru că, atunci nu am revenit cu detalii de după.
- Nu am cumpărat deloc apă la pet,
- Nu am folosit tacâmuri, farfurii, pahare, paie de plastic și nici pungi de plastic pentru ambalare.
- În loc să folosesc folie alimentară, am folosit staniol și farfurii să acopăr mâncarea pusă-n frigider.
- Am cumpărat lapte la tetrapack (despre care am aflat mai târziu ca ar avea o folie de plastic în interior), iaurt și smântână în borcane de sticlă.
- Am evitat produsele împachetate în plastic (orez, zahăr, ronțăieli etc) și am gătit mai mult acasă.
- Am mers la cumpărături cu sacoșe de acasă.
- Am refuzat pungi, când am mers la cumpărături de haine.
- Am cumpărat praf de spălat la cutie de carton, săpun solid ambalat în hârtie. Însă, nu am renunțat la șampon și gel de duș (deși există soluții). Nu am renunțat la scutecele de unică folosință și nici la șervețelele ocazionale, ambalate tot în plastic.
Practic, mi-am ales luptele și unele ambalaje de plastic le-am inlocuit cu carton, staniol sau cu ce mai aveam prin bucătărie, iar pe altele le-am evitat de tot. După ce s-a încheiat luna, am revenit la obiceiurile de dinainte aproape în întregime (cu diferența că acum sunt mai cumpătată, totuși, cu plasticul), dar am colectat cu mai multă atenție plasticul pe care l-am folosit.
Concluzii după Iulie Fără Plastic de anul trecut
Folosim mult mai mult plastic decât ne imaginăm.
De când cu Iulie fără plastic de anul trecut, sunt mult mai atentă la cantitatea de plastic pe care o aruncăm și mă trec fiorii pe corp, când văd cum se adună sacii de dus la reciclat. Am devenit mai conștiincioși cu colectarea plasticului, dar, pe termen lung, ar fi ideal să cumpărăm cât mai multe produse direct de la producători, la vrac, și să refolosim cât putem ambalajele.
Magazinele și producătorii mari nu te ajută deloc să salvezi plasticul.
Țin minte că am avut surpriza să aleg ambalaje din carton și să descopăr în interior ambalaje individuale pentru fiecare biscuite. De ce? Chiar nu se poate fără?
Obiceiurile bune se formează în timp și cu multă răbdare.
Anul trecut m-am simțit copleșită la începutul acelei luni, pentru că nu e ușor de loc să faci schimbarea și să fii mereu în căutare de soluții plastic free, dar gândește-te la cum se descurcă bietele animale care ajung să ingereze plastic la fiecare masă. Cel mai important obicei cu care am rămas noi după acea lună a fost să colectăm plasticul mai conștiincios.
Este (mai) scump să trăiești fără plastic de unică folosință.
În caz că îți faci cumpărăturile doar în lanțurile mari de magazine. Cred că ieși mai bine, dacă găsești producători mici și locali și piețe bune pentru fructe și legume.
E nevoie să fii ceva mai organizat și să îți planifici lucrurile din timp.
Plasticul de unică folosință e peste tot la îndemână. Trebuie să îți faci timp să iei apă de acasă, să nu uiți sacoșele de cumpărături acasă, să pierzi mai mult timp prin magazine, în căutare după ambalajele fără plastic etc. Dar merită, cu siguranță. Până la urmă, tot la ideea de obicei revenim.
Devii mai creativ.
E o provocare interesantă, care te obosește uneori, dar și te incită. Pentru că trebuie să verifici mereu care sunt soluțiile alternative, să gândești în afara cutiei. Dar și când îți iese, satisfacția e mare, pentru că Planeta noastră merită!
Cel mai mare impact vine din a lăsa în urma noastră cât mai puține deșeuri, nu contează de care.
Ce am făcut noi în acea lună a fost să ne rezumăm la a înlocui plasticul cu alte materiale, care tot ajungeau să fie aruncate. Ideal ar fi, însă, să refolosim, să consumăm mai puțin, să ne pese de fiecare lucru aruncat, chiar dacă avem suficienți bani cât să cumpărăm zece în loc. Pe termen lung, aș vrea să aflu mai multe despre acest subiect, iar, între timp, vă recomand acest blog în română despre cum se poate duce un trai sustenabil.
Dar chiar și așa…
Fiecare plastic necumpărat și nefolosit (respectiv nearuncat) contează.
Cantitatea de plastic care se aruncă în fiecare zi te poate copleși. Și atunci, îți vine să te lași, pentru că ai senzația ca nu mai contează un ambalaj în plus. Numai că nu e așa. Dacă fiecare om ar salva câte un ambalaj pe zi, gândiți-vă câte ambalaje s-ar aduna. Fiecare să-și facă partea lui și vom fi mult mai bine.
Gânduri finale
Cea mai mare schimbare care s-a produs după acel Iulie Fără Plastic e că acum îmi pasă foarte tare de urma pe care o las după mine. Deși nu mi-am schimbat radical obiceiurile, acum știu sigur că, la un moment dat, o să mă ocup și de asta. Pentru că nu mai pot ignora gândul că viitorul planetei noastre ține doar de noi și de grija pe care i-o purtăm.
La final, vă anunț că anul ăsta sărbătorim, iar, Iulie Fără Plastic și vă invit să acceptați provocarea să trăiți o lună fără plastic de unică folosință.
Și ca să fie mai distractiv și mai ușor, Emilia Priceputu și prietenele ei au pregătit și o serie de evenimente faine GRATUITE. Vi-l recomand, în special pe cel cu Minimalismul, din 3 iulie. Pentru că minimalismul și traiul sustenabil merg mână-n mână! Mai multe detalii, găsiți pe pagina oficială a mișcării. Ne auzim pe parcursul lunii cu noi vești despre asta!
Ce faine evenimente! Sper sa participe mai multa lume!
Eu nu am auzit de acest concept: iulie fara plastic. Si dintr-o data de facut, o asemenea schimbare mi se pare f. puternica si agresiva, e clar ca nu as face fatza.
Eu am schimbat treptat: apa consum filtrata la cana brita, dar tot mai avem ceva sticle de plastic (mici, ce le refolosim de zeci de ori pana se mototolesc de tot), cumparaturi facem la piata/producatori asa ca
numarul de plastice e f.mic pentru ca am eu grija sa fie si mai mic 🙂 , pana si la taraba de lactate nu se mai mira ca vin cu cutia mea, ba chiar vazui si alte persoane 🙂 . Doar inghetatele ….inghetatele cum le cumparati? 😀 . Noi luam cate o cutie mare si mancam in cateva zile, si cutia refolosesc (am congelat cirese, visine pt mai colea, vin coacazele)
Sa iti dai seama cum am ajuns, intr-o zi cand am luat o gasca mare si portionam carnea sa congelez, am constientizat ca …nu am in ce o congela, nu gaseam nicio punga in casa!! 😀 😀 😀 😀 😀
Altfel avem inca multe casolete de plastic in casa, pt pachete la pranz la toti.
Ce tare sunt, am scris raspuns din admin si in loc sa dau „raspunde” am dat „anuleaza”.:) Mi-am anulat singura munca.
Iulie fara plastic e o initiativa mai veche (2011), care a luat viata in Australia si acum a ajuns sa fie globala.
Eu am o problema mare cu lactatele – nu reusesc sa imi fac curaj sa iau de la oameni simpli, de la tara, si cu fructele si legumele, pe care le luam de la supermarket. Cu fructele, sper sa imi faca mama niste sacose din bumbac, in care sa punem fructele si legumele cand le cantarim. Iar cu lactalele, inca nu stiu cum sa fac. Solutia e sa luam la vrac, dar n-am gasit o sursa buna, cum spuneam.
Inghetata tot o luam in caserole de plastic, pe care le refolosim si nu mi se mai pare asa mare risipa. Cat despre pet-urile pentru apa, am inteles ca plasticul acela e naspa si ca devide toxic daca il folosesti de multe ori. Nu am vreun studiu ceva, deci informeaza-te inainte sa renunti sa le refolosesti. Eu am luat din Olanda 3 sticle pentru apa din sticla (am dat 4 euro per bucata, de la flyingtiger.com, iti scriu site-ul ca mi-au placut si stiu ca au magazine in mai multe orase din Vest) si sper sa nu mai folosim pet-uri.
Esti tare cu pungile de plastic, eu mai am mult de lucru. Dar nu renunt, acum nu mai pot sa ma las. Nu mai pot, pentru ca imi pasa si ma ingrozeste cate deseuri lasam dupa noi.
Casoletele pentru pranz intra la alta discutie, ca le refolosesti mult timp. Dar pe termen lung si eu as vrea sa am cat mai putin plastic in bucatarie. O sa incep cu ustensilele de amestecat in mancare. Mi se pare naspa ca acele de plastic isi schimba forma, deci e posibil sa ajunga si in mancare. Multumesc pentru vizita!
cand e vorba de lactate, imi e dor de untul de la o tanti sibianca ce il luam in piata la Salajan. Si de tanti cu branza din piata la Berceni.
De, am stat in multe locuri,m-am descurcat eu 🙂
Altfel, lapte nu am mai luat de multi ani de vanzatoare, ci de la producator. acum cu dozatoarele astea mi se pare extraordinar, ca merg cu sticla mea.
Cu sticla de plastic refolosita, cred ca e la fel de nasol ca si sticla cu apa cumparata – adicalea a stat stabil plasticul ala 1 an in vreun depozit, si dintr-o data, 2 ore pe zi din cand in cand, cand plecam, o ia razna si mai bine sa cumparam alta noua imbuteliata? Daca e sa o ia razna, o ia oricand.
Alta noua imbuteliata -nu, dar o cred ca totusi e mai ok o sticla din plastic care e gandit sa fie refolosit. Na, acuma gandeste-te ca la pet folosesc, cred, cel mai ieftin plastic. E posibil sa fie mai instabil in anumite conditii. Vezi si tu, cred ca cel mai bine, te bazezi pe ceva studii, daca chiar te intereseaza.
In alta ordine de idei, nu stii vreo sursa de lapte si smantana in zona de Nord a Bucurestiului? Eu sunt si comoda…:))
pe vremea mea, maica, mergeam la agronomie unde era o piatza volanta sambata dim. (sau duminica??) si erau asa, niste producatori cu par pe limba. Altfel ferma animalelor in pantelimon, se joaca si copiii, umpli 5 sticle de lapte etc :).
Da’ cand e vorba de eforturi, sa te sparii, eu iau 2 metrouri si un autobuz pt a lua lapte in sticla mea? Asta sa ma au mare, zic. Da’uneori luam masina de la munca a sotului. Si atunci luam pepeni si cirese si alte cele si pt vecine 🙂
La mine cea mai mare problema e ca n-am o piata langa mine. La supermarket nu-mi da nimeni legume in pungi de panza. Apoi cu painea ce fac? Nu-mi place sa iau din cea naked, fara niciun ambalaj pe ea :))
E greu, si eu simt acum exact sentimentul ala de coplesire de care scriai tu. Eu nu stiu daca o sa rezist o luna.
Noi facem painea acasa, la masina de paine. Mai cumparam uneori, dar mai rar. Daca ne-am ambitiona (sau ne-am face un obicei), am putea sa ne descurcam fara. Cat despre fructe si legume, povestea cineva ca sunt ok cei de la carrefour cu sacosile din panza, ma rog, nu la nivel oficial. Dar cica, nu a avut probleme. Imi fac si eu si iti spun cum a fost experienta noastra. 🙂
– paine in casa.
– mers la piata o data pe sapt. in rutina, ca o plimbare 🙂 . Profita, Bucurestiul e plin de piete, e momentul lor. In februarie nu ai de ales 😀
(repet, eu schimb 2 metrouri si un buz pt cea mai ieftina piatza, cumva la nivelul pietzei Rahova din bucuresti)
Eu am vrut la un moment dat sa iau o masina de paine dar nu stiu pe nimeni care sa fi folosit si nu stiu cum iese painea. Mi-e frica sa nu ramana nefolosita si adunatoare de praf.
La Carrefour Orhideea eu am cerut odata unei vanzatoare sa nu-mi mai ambaleze bananele sau ce aveam, putea lipi eticheta direct pe ele. N-a vrut. Am zis ca nu doresc punga, ca nu are sens. A zis ca nu pot lua atunci produsele.
Ok…
Unde se gasesc niste pungi de panza friendly looking? 🙂
Incearca aici: https://www.atelieruldepanza.ro/produs/saculet-cadouri/.
Am vazut ca fac si la comanda si au si o componenta sociala. Eu sper sa ii fac cu maica-mea, dintr-un cearsaf subtire :). Tocmai de asta zicram de Carrefour ca nu e la nivel oficial, deci depinde peste ce om dai. 🙂
Cat despre masina de facut paine, la noi sotul meu face, a incercat mai multe tipuri de faina pana i-a reusit si de atunci nu vad nici o dificultate. Bine, dar nu o fac eu, vb din experienta lui. :))