Era luni dimineaţă, eram la serviciu şi eram absorbită de obişnuitul „small talk” de dimineaţă cu cumnata mea. Ce am mai făcut în weekend, ce ghiduşii a mai făcut nepoţica mică, ce mai face bebiţă al meu în burtică, ce mai planificăm pentru următoarea perioadă, la ce şcoală are de gând să o înscrie pe nepoţica mare. Şi tot aşa discutând şi dându-mă cu părerea despre şcoli şi despre sistemul de învăţământ, mi-am dat seama că m-am schimbat. M-am schimbat în felul de a gândi, în felul de a mă da cu părerea, am ajuns să nu mai fiu atât de categorică atunci când imi exprim gândurile, pentru că am ajuns la concluzia că nu poţi să înţelegi unele lucruri pe deplin până nu treci prin ele. Am învăţat că toate lucrurile şi părerile sunt relative, că nu există principii absolute şi că de cele mai multe ori lucrurile nu se întâmplă aşa cum ţi le imaginezi tu…
Degeaba mă bat eu cu pumnul în piept că voi face asta şi asta şi a treia pentru copilul meu, pentru că atunci când ajung în situaţia respectivă, îmi dau seama că procedez altfel, îmi schimb părerea, mă mai gândesc de câteva ori, văd lucrurile cu alţi ochi. Şi până la urmă e OK să fie aşa, e ok să-ţi schimbi şi acele principii absolute, pentru că defapt nu există nimic absolut pe lumea asta. Totul ţine de noi, de subiectivismul din noi…
Ajungând la gândul asta am stat să mă analizez să văd ce alte lucruri s-au schimbat în mine între timp, ce alte învăţături am simţit pe pielea mea… Şi iată, mi-a rezultat o listă 🙂
– am învăţat pe propria piele că pe parcursul sarcinii, şi probabil şi după ce se naşte copilul, toate fricile mele sau multe dintre ele capătă proporţii mari. Aşa că înainte de a purcede la acest drum al sarcinii, ar fi frumos să te cunoşti, să arunci o privire în sufletul tău şi să pleci la drum curată şi deschisă.
– am învăţat că există atâtea experienţe şi păţanii câte mame şi gravide sunt pe lumea asta. E bine să cunoşti ce ţi se poate întâmpla şi ce au experimentat alte gravide, da’ doar aşa , pentru cunoştinţe generale, pentru că experienţa ta va fi unică. Şi e frumos să fie aşa. Vorba celor de la Mobexpert – Suntem cu toţii diferiţi, din fericire…
– am învăţat să am mai multă încredere în corpul meu aşa cum e dat de la natură.
– am învăţat să fiu mai înţelegătoare cu gravidele şi cu familiile cu copii. Este se pare o altă lume, care are alte dimensiuni, alte valori…
– am învăţat să mănânc mai sănătos. Şi nu pentru că mi-am impus cumva. Nu. Pur şi simplu mi-am dat seama că nu mai vreau să mănânc atâta carne şi am redus din cantitate. Am simţit că vreau să mănânc produse mai puţin procesate termic şi am făcut asta, atunci când am putut. Şi nu am mai simţit poftă de dulciuri, nu atât de mare cel puţin.
– am învăţat că niciodată nu eşti pregătit sută la sută pentru schimbările pe care le aduce o sarcină, un copil. Oricât de mult nu ţi-ai dori un copil, oricât de pregătită nu te-ai simţi, tot vei avea momente când te vei întreba – Oare în ce m-am băgat eu?! 😀 Sau poate la tine nu va fi la fel, pentru că tocmai spuneam că fiecare gravidă are parte de o experienţă unică.
– am învăţat că ţi se schimbă percepţiile pe care le ai asupra lumii şi lucrul asta se întâmplă chiar din primele luni de sarcină. Parcă m-am oprit pentru un moment, s-a schimbat ce s-a schimbat şi am intrat într-o alte etapă a vieţii mele, când lucrurile au început să meargă mai lent, mai frumos, firesc şi neforţate. Nu ştiu, nu am mai simţit tumultul şi zbuciumul zilelor de dinainte de a rămâne însărcinată.
– am învăţat şi am ajuns la concluzia că e foarte frumos să ai pe cineva alături, care să te susţină şi să încerce să te înţeleagă, să fie îngăduitor cu stările şi emoţiile prin care treci. Şi pentru asta îi mulţumesc soţului meu.
– am aflat cu stupefacţie că există foarte multă lume, mai ales băieţi şi fete tinere, care nu cedează locul unei gravide sau unei mame cu copil în transportul public.
– în aceeaşi ordine de idei, am aflat că cititul în metrou are şi efecte negative şi anume că lumea nu observă gravidele, bătrânii sau mamele cu copii. Nu vreau să-mi imaginez cum o să fim într-o eră complet digitalizată – o să ajungem să fim ca nişte roboţei, complet absorbiţi de lumea interioară sau o să ajungem ca locuitorii planetei Solaria din „The Naked Sun” de Asimov, care nu simţeau nevoia, ba mai mult, socoteau scârboasă nevoia de a avea contact fizic cu un om. Şi care se înmulţeau doar programat/planificat, şi doar după ce se făceau numeroase teste de compatibilitate a partenerilor.
– am învăţat că e frustrant uneori să simţi că lumea este indulgentă/tolerantă cu tine doar pentru faptul că eşti gravidă, însă asta se întâmplă până îţi dai seama – Hey, eu chiar pot să profit de lucrul ăsta! 😀
– am fost învăţată la cursurile Lamaze să am mai multă încredere în instinctele mele şi să mă las în voia lor. Mereu am crezut în instinctele mele, dar acum mi s-a confirmat aceste lucruri. Pentru că aşa am ajuns să fim noi, oamenii; să avem nevoie uneori de confirmări.
– am fost învăţată şi am ajuns să fiu convinsă că un bebeluş de până în 4 luni nu cunoaşte ce e răsfăţul. Adică atunci când acesta plânge, nu o face pentru că „te învaţă pe tine minte” sau pentru că vrea să te manipuleze. Ci chiar are o nevoie, fiziologică sau emoţională. Şi când îmi aduc aminte că acum câţiva ani, îmi ziceam că o să-mi pun copilul să doarmă de mic-micuţ în pat separat, poate chiar în camera separată, să-l învăţ de mic cine e stăpânul în casă…
– am învăţat că e greu să te abţii de la unele lucruri în sarcină, de la mersul cu bicicleta sau chiar şi de la alcool. Şi nu pentru alcool în sine, ci pentru că pur şi simplu e o restricţie. Şi culmea e că eu nici nu m-am abţinut cu o stricteţe de nemaivăzut, însă oricum spiritul meu liber, căruia îi place să aibă alegere, a avut de suferit pe alocuri.
– am învăţat că nu trebuie să te îngrijorezi când faci în sarcină nişte analize şi acestea par a fi în afara normelor. De cele mai multe ori, după ce mergi la medic, ajungi la concluzia că eşti ok şi că multe procese o iau razna în corpul unei gravide. O iau razna în limitele normalului, să zic :). Şi cel mai bine e să nu bagi pe internet rezultatele analizelor tale pentru o aşa zisă interpretare, mai ales înainte de a le vedea medicul, pentru că o să rămâi îngrozită de experienţele altor mame şi nu îţi face bine.
– am învăţat că nu ai cum să înţelegi unele lucruri până nu treci prin ele, şi că de fapt aproape nimeni nu înţelege exact prin ce trec eu. Nici lucrurile frumoase, nici pe cele mai puţin frumoase. Şi e ok să fie aşa, aşa sunt şi eu.
– am învăţat că lumea te priveşte cu mai multă tandreţe şi gingăşie când eşti însărcinată. Mai ales bunicile, mămicile, dar şi unii tătici.
– am învăţat că ai senzaţia că timpul trece mai repede în această perioada şi că ajungi să îţi fie dor de ea, chiar dacă încă nu s-a încheiat. Aşa că…bucură-te de fiecare clipă!
Şi ştii să numeri, să citeşti şi cum se fac copii,
Şi nu mai crezi în Ali Baba şi-n cai verzi pe pereţi,
Şi simţi că nu va mai fi cum a fost cândva,
Şi-n mintea ta apar tot mai des
Cuvintele mamei care spunea să crezi în lumea ta.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=v2LDdAttWEo]
ai invatat ceva 🙂 sunt curioasa daca o sa mai scrii dupa ce apare bebe….
si eu… 🙂 sunt curioasa de fapt in general cum va fi 🙂